În cadrul proiectului NETMIN, eMS nr. RORS-308 derulat de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) vineri,  6 noiembrie 2020 a avut loc un nou atelier de lucru, în format virtual. Atelierul de lucru a prilejuit diseminarea de informații privind proiectele de mediu în zonele miniere sau foste miniere, precum și atragerea de noi membri în „Rețeaua de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), inițiată în cadrul proiectului. Conf. dr. Cornelia Muntean (UPT, managerul proiectului) a explicat principalele etape parcurse în cadrul proiectului, salutând participarea la eveniment a cadrelor didactice, studenților, masteranzilor și tinerilor cercetători, a partenerilor de proiect din Serbia. Din partea Institutului de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) dr. Ana Kostov a adus mesajul de interes și colaborare, care, deși continuă doar prin intermediul platformelor online, nu slăbește ritmul propus, proiectul apropiindu-se de finalizare.

Conf. dr. Marius Gheju (coordonator pentru evaluarea poluării mediului și remediere, UPT), a prezentat rezultatele evaluărilor privind contaminarea apei, solului și vegetației cu metale grele în zonele cu activitate minieră din Banat. Dr. Daniel Duda-Seiman (Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara) le-a prezentat participanților efectele poluării cu metale grele asupra sănătății. Prof. univ. dr. Radu Șumălan (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României, Timișoara) a vorbit despre posibilitatea de a remedia solurile poluate prin puterea plantelor ce pot fi cultivate în zonă. El a prezentat rezultatele studiilor privind randamentul plantei-cupă ca alternativă viabilă pentru remedierea solurilor poluate cu metale grele.

Întrebările participanților au demonstrat înaltul interes de care se bucură soluțiile de bioremediere, ca modalități de intervenție sustenabilă pentru îmbunătățirea calității mediului.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *