Interviuri cu experti – prof. univ. dr. Radu Sumalan

Fito-remedierea poate reprezenta o alternativă viabilă și ieftină pentru remedierea solurilor poluate!

Interviu cu prof. univ. dr. Radu Șumălan, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I” a Banatului din Timișoara

• Combaterea poluării solurilor este o problemă serioasă, de care se ocupă specialiști din diferite domenii, în multe țări ale lumii. Avem deja „povești de succes” privind remedierea solurilor poluate cu metale grele?
• Aș invoca, pentru început, o afirmație a lui Franklin D. Roosevelt: „O națiune care își distruge solul se distruge pe sine”. Solurile curate și sănătoase sunt indispensabile pentru viață în general, pentru producerea hranei, menținerea sănătății populației și a biodiversității. Ele reduc vulnerabilitatea noastră la schimbările climatice, la secetă și inundații. Deși percepția generală este că solul reprezintă o resursă abundentă, trebuie subliniat că această resursă nu este regenerabilă (1 cm de sol se formează în circa 100 de ani, în condiții propice specifice climatului temperat). Cu toate acestea se estimează că în Europa există peste 3 milioane de potențiale locații (situsuri) cu soluri contaminate (sursa: Joint Research Centre ‟ State of the Soil in Europe”. Cel mai adesea, solurile poluate sunt percepute ca o povară de către factorii de decizie politici și ca o amenințare de către locuitori. Pentru autoritățile locale, efortul de remediere este adesea dificil, atât din punct de vedere al costurilor, dar mai ales al complexității măsurilor ce trebuie întreprinse. Totuși, există numeroase povești de succes care demonstrează clar că această provocare poate fi abordată cu determinare, în cooperare cu partenerii și autoritățile locale pentru a oferi noi oportunități de dezvoltare. Remedierea locurilor și solurilor contaminate oferă în mod clar un potențial semnificativ de creștere ecologică cu crearea de noi locuri de muncă și o îmbunătățire evidentă a calității vieții.
• Fito-remedierea aduce, ca soluție, un concept care este bine primit de cei preocupați de ecologie: vindecarea naturii prin puterea naturii. Dar nu cumva această abordare duce la un timp mai îndelungat pentru „vindecarea” solurilor”?
• Poluarea cu metale grele reprezintă una dintre cele mai importante probleme de mediu a ultimilor ani. Contaminarea cu metale grele a solurilor nu se rezumă doar la poluare, dar are și un efecte periculoase asupra vieții sălbatice și a vieții umane. Rezolvarea acestor probleme de poluare prin utilizarea metodelor clasice, tradiționale, fizico-chimice este prea costisitoare pentru numeroase țări, în special din Europa centrală și estică, de aceea fito-remedierea poate reprezenta o alternativă viabilă și ieftină. Principalele metode pe care se bazează fito-remediere sunt: fito-extracția, fito-degradarea, fito-stabilizarea, fito-volatizarea, rizo-degradarea, rizo-filtrarea, controlul fito-hidraulic, sistemele de acoperire vegetativă, benzile tampon și coridoarele riverane.
• Ce plante ați ales să testați pentru remedierea solurilor poluate din cauza activităților miniere în zona acoperită de proiectul NETMIN? 
• Bioremedierea solurilor poluate, în general poate fi realizată cu o paletă largă de specii de plante aparținând cu precădere familiilor Brassicaceae, Euphorbiaceae, Asteraceae, Lamiaceae și Scrophulariaceae. Noi am dorit să utilizăm o paletă nouă de specii, mai puțin testate în acest scop și anume Silphium perfoliatum, din famila Asteraceae și Hordeum vulgare din familia Graminee. Sunt specii cu plasticitate ecologică ridicată, ce se adaptează cu ușurință unor condiții de sol și climă variate, cultivate sau cu potențial de cultivare ridicat în arealul transfrontalier româno-sârb.
• Cultivarea solurilor din zonele miniere sau foste miniere presupune, din cele prezentate de dumneavoastră, mai multe aspecte decât strict alegerea unor culturi. Care ar fi cele mai importante implicații pentru decidenți, privind preluarea și procesarea plantelor care cresc pe aceste soluri?
• Evident, speciile de plante cultivate trebuie să manifeste câteva însușiri esențiale și anume:
  • bune abilități de extragere a metalelor grele din sol,
  • acumularea metalelor extrase în părțile aeriene ale plantelor,
  • utilizare biomasei recoltate pentru producerea de energie regenerabilă și nu ca și surse de hrană sau furaj pentru animale,
  • concentrarea metalelor grele în produse secundare cu volum redus, ușor de gestionat (cenușă, digestat etc.)

Mariana Cernicova-Bucă