În data de 22 martie 2021, de Ziua Mondială a Apei, Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului (Universitatea Politehnica Timișoara) a organizat prima ediție a simpozionului intitulat Apa – Esența Vieții (AquaSensTim), menit să sensibilizeze studenții, elevii, profesorii, cercetătorii și profesioniștii din domeniul managementului apei cu privire la această resursă prețioasă, care susține viața. Din cauza măsurilor legate de pandemia de COVID-19, această ediție a simpozionului s-a desfășurat online. Cu toate acestea, interesul participanților a fost ridicat, în special pentru identificarea multitudinii de parametri care influențează calitatea apei, respectiv sănătatea mediului. În secțiunea dedicată „Știința și tehnica de a prețui apa” conf. univ. dr. Cornelia Muntean a prezentat aspecte legate de tema simpozionului, regăsite în timpul derulării proiectului RORS-308 „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (NETMIN), implementat in cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia.

Liga Studenților Chimiști din Timișoara (LSCT) a inițiat, pe 19 martie 2021, un workshop despre dezvoltarea profesională, inclusiv participarea la echipe și proiecte de cercetare. Cu această ocazie, conf. univ. dr. Cornelia Muntean, prodecan al Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului și manager de proiect al RORS-308 „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (NETMIN) a explicat participanților modul în care studenții și tinerii cercetători au contribuit la acest proiect care a fost implementat în oglindă, în partea de Vest a României și în regiunea Bor din Serbia. De asemenea, pe parcursul prezentării rezultatelor proiectului, doamna Muntean a punctat  și posibilitățile pe care le au noile generații de studenți de a capitaliza pe rezultatele obținute și de a-și dezvolta propriile proiecte cu finanțare europeană.

Proiectul „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, implementat în cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și de Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) a ajuns la final, luna decembrie (2020) fiind și ultima din perioada de implementare. Conferința finală, desfășurată online în 3 decembrie, a evidențiat un bilanț impresionant: 16 atelierele de lucru organizate alternativ, în România și Serbia, dintre care două și cu sesiuni de formare pentru tineri cercetători, un acord încheiat pentru constituirea rețelei de educație și cercetare, aproape 300 de membri atrași în rețea, două plante testate pentru bioremedierea solurilor poluate cu metale grele din cauza activităților miniere (orzul și planta-cupă), trei articole științifice scrise pentru a împărtăși rezultatele cercetărilor în comunitatea științifică, peste 7800 materiale promoţionale printre care pliante și broșuri de informare distribuite publicului-țintă din România, numeroase campanii media, pentru a comunica publicului larg progresul înregistrat în identificarea soluțiilor la problemele de mediu și de încurajare a utilizării sustenabile a resurselor naturale. Mai presus de toate, proiectul a prilejuit strângerea relațiilor transfrontaliere și complementaritate între preocupările științifice și de cercetare aplicată ale specialiștilor din Timișoara (România) și Bor (Serbia), atrăgând comunitățile locale din aria de implementare într-o rețea a împărtășirii experiențelor privind soluțiile disponibile pentru atenuarea efectelor negative ale activității miniere asupra solurilor, dar și asupra calității mediului și asupra sănătății umane.

Comitetul Comun de Coordonare pentru proiectul „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, implementat în cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și de Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) s-a reunit online la 27 noiembrie 2020 pentru a evalua rezultatele obținute timpul implementării proiectului. Bilanțul este pozitiv: atelierele de lucru s-au desfășurat în comunități din aria de cuprindere a proiectului și, odată cu declanșarea crizei sanitare în 2020, au fost continuate în format virtual. Au fost realizate cercetări aplicate pentru testarea puterii plantelor de a extrage metalele grele din solurile poluate din cauza activităților miniere. De asemenea, s-a format rețeaua de educație și cercetare prevăzută prin proiect. Membrii comitetului de coordonare au pregătit, totodată, agenda de lucru pentru conferința finală din cadrul proiectului, care va avea loc joi, 3 decembrie 2020, cu începere de la ora 13:00, tot online.

În cadrul proiectului NETMIN, eMS nr. RORS-308 derulat de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) vineri,  6 noiembrie 2020 a avut loc un nou atelier de lucru, în format virtual. Atelierul de lucru a prilejuit diseminarea de informații privind proiectele de mediu în zonele miniere sau foste miniere, precum și atragerea de noi membri în „Rețeaua de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), inițiată în cadrul proiectului. Conf. dr. Cornelia Muntean (UPT, managerul proiectului) a explicat principalele etape parcurse în cadrul proiectului, salutând participarea la eveniment a cadrelor didactice, studenților, masteranzilor și tinerilor cercetători, a partenerilor de proiect din Serbia. Din partea Institutului de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) dr. Ana Kostov a adus mesajul de interes și colaborare, care, deși continuă doar prin intermediul platformelor online, nu slăbește ritmul propus, proiectul apropiindu-se de finalizare.

Conf. dr. Marius Gheju (coordonator pentru evaluarea poluării mediului și remediere, UPT), a prezentat rezultatele evaluărilor privind contaminarea apei, solului și vegetației cu metale grele în zonele cu activitate minieră din Banat. Dr. Daniel Duda-Seiman (Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara) le-a prezentat participanților efectele poluării cu metale grele asupra sănătății. Prof. univ. dr. Radu Șumălan (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României, Timișoara) a vorbit despre posibilitatea de a remedia solurile poluate prin puterea plantelor ce pot fi cultivate în zonă. El a prezentat rezultatele studiilor privind randamentul plantei-cupă ca alternativă viabilă pentru remedierea solurilor poluate cu metale grele.

Întrebările participanților au demonstrat înaltul interes de care se bucură soluțiile de bioremediere, ca modalități de intervenție sustenabilă pentru îmbunătățirea calității mediului.

Universitatea Politehnica Timișoara (România) și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) derulează proiectul de creare a unei rețelei de educație și cercetare capabilă să abordeze integrat problema decontaminarării solurilor poluate cu metale grele din cauza activităților miniere. Din rețea fac parte oamenilor de știință din mai multe domenii, alături de factori de decizie din administrația publică și de locuitorii din zonele afectate, interesați să acționeze pentru sporirea măsurilor de protecția mediului și utilizare durabilă a resurselor naturale în zona transfrontalieră româno-sârbă.

Marți, 28 iulie a.c. cu începere de la ora 11:00, a avut loc la căminul cultural Surducu Mare, comuna Forotic (județul Caraș-Severin), un nou atelier de lucru privind aspectele tehnice, medicale și de remediere a solurilor prin soluții verzi.

Reprezentantul primarului, preotul Leon Posteucă, a prezentat specificul zonei și perspectivele de dezvoltare a zonei şi a evocat tradiția mineritului și istoricul comunei care, o bună perioadă din existența sa, a fost legată de activitățile de minerit. Conf. dr. Cornelia Muntean, managerul proiectului NETMIN a explicat celor prezenți importanța abordării integrate a problemelor de mediu și i-a invitat să se înscrie în rețea, pentru a beneficia de informații privind protecția mediului. Din prezentarea dr. Daniel Duda-Seiman cei prezenți au putut afla importanța pe care factorii de mediu o au în starea de sănătate a populației. Audiența a receptat cu mult interes metodele de fitoremediere pentru solurile poluate propuse de prof. univ. dr. Radu Șumălan.

Activitățile proiectului „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas “), acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, se desfăşoară ȋn cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, care asigură 85% din fonduri.

În cadrul proiectului NETMIN, eMS nr. RORS-308 derulat de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) miercuri,  15 iulie a.c. a avut loc un nou atelier de lucru, în comuna Slatina-Timiș (jud. Caraș-Severin). Atelierul de lucru a prilejuit diseminarea de informații privind proiectele de mediu în zonele miniere sau foste miniere, precum și atragerea de membri din comunitățile rurale în „Rețeaua de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas “), inițiată în cadrul proiectului. În condițiile stării de alertă din România și din Serbia, atelierul de lucru s-a desfășurat în sistem mixt, parte dintre experții din proiect intrând în dialog cu participantii prin videoconferință. Primarul comunei, dl. Gheorghe Roma a prezentat specificul zonei şi strategia de dezvoltare a acesteia. Dl. Prof. Petru Gherga a și evocat memoria locală privind tradițiile mineritului, sistat din rațiuni economice încă în secolul trecut. Dr. Daniel Duda-Seiman le-a vorbit participanților despre efectelor poluării asupra sănătății, iar prof. Univ. Dr. Radu Șumălan a prezentat posibilitatea de a remedia solurile poluate prin puterea plantelor ce pot fi cultivate în zonă. Conf. dr. Cornelia Muntean, managerul proiectului, a subliniat importanța abordării integrate a problemelor de mediu și i-a invitat pe cei prezenți să se înscrie în rețeaua formată. Dr. Ana Kostov, reprezentantul partenerului din Serbia în acest proiect i-a salutat pe participanți și a evocat experiența pe care a acumulat-o în zona Bor (Serbia), unde minele de cupru sunt active.

Participantilor le-au fost transmise materiale informative privind proiectul și informații privind rețeaua de educație și cercetare, care să acționeze pentru sporirea măsurilor de protecția mediului și utilizare durabilă a resurselor naturale în zona transfrontalieră româno-sârbă unde s-au desfășurat sau sunt în desfășurare activități miniere.

Seria atelierelor de lucru din cadrul proiectului „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border areas”), acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, s-a reluat în 15 iulie a.c., cu un nou astfel de eveniment,  organizat la Căminul Cultural din comuna Dognecea (jud. Caraș-Severin). La întâlnirea cu experții din proiect au fost invitați reprezentanți ai autorităților publice locale, specialiști și locuitori ai zonei. În condițiile stării de alertă din România și din Serbia, atelierul de lucru s-a desfășurat în sistem mixt, parte dintre experții din proiect intrând în dialog cu localnicii din Banatul Montan prin videoconferință. Doamna Elena Moise, primarul comunei Dognecea, a vorbit despre strategia de dezvoltare a zonei, iar dl. Tiberiu Dumitru a evocat tradiția mineritului și schimbarea pe care a simțit-o la închiderea exploatărilor miniere. Conf. dr. Cornelia Muntean, managerul proiectului NETMIN a explicat celor prezenți importanța abordării integrate a problemelor de mediu și i-a invitat să se înscrie în rețea, pentru a beneficia de informații privind protecția mediului. În prezentarea sa, prof. univ. dr. Radu Șumălan a demonstrat câteva dintre metodele de fitoremediere pentru solurile poluate, iar medicul dr. Daniel Duda-Seiman a subliniat importanța calității mediului pentru sănătate. Dr. Ana Kostov, reprezentantul partenerului din Serbia în acest proiect i-a salutat pe participanți și a evocat experiența pe care a acumulat-o în zona Bor (Serbia), unde minele de cupru sunt active. Cu prilejul atelierului de lucru au fost transmise materiale informative privind proiectul și informații privind rețeaua de educație și cercetare, care să acționeze pentru sporirea măsurilor de protecția mediului și utilizare durabilă a resurselor naturale în zona transfrontalieră româno-sârbă unde s-au desfășurat sau sunt în desfășurare activități miniere.

 

 

În cadrul proiectului NETMIN se testează eficiența utilizării plantelor pentru remedierea solurilor poluate în urma activităților miniere din Banat. Au fost selectate două plante bioindicator: Hordeum vulgare L-Hordeum hexastihon L (orz) şi Silphium perfoliatum (planta cupă). Pentru orz s-a ajuns deja la a treia cultivare, pentru planta cupă sunt pregătite plantele pentru prima testare și s-a trecut la a doua cultivare. Probele de sol prelevate provin din exploatǎrile miniere de minereu metalifer din aria de acoperire a proiectului. Probele de sol au fost aşezate în vase de vegetaţie împreună cu plantele bioindicator, în timpul vegetaţiei efectuându-se măsurători biometrice. Dupǎ încheierea perioadei de vegetaţie, plantele au fost separate şi uscate la temperatura camerei. Plantele uscate au fost separate în rǎdǎcinǎ şi tulpinǎ şi apoi calcinate. Probele de sol şi cenuşă au fost mineralizate, determinându-se conţinutul de metale grele prin spectrometrie de absorbție atomică. Acumularea în plante a metalelor grele depinde, în principal de concentraţia acestora în soluţia solului, de interacţiunile dintre aceste elemente şi nu în ultimul rând de rolul lor fiziologic. Pentru a stabili caracteristicile procesului de bioremediere s-a urmărit variaţia conţinutului de metale grele din plantă, în urma procesului de acumulare. În funcție de rezultatele obținute, specialiștii vor propune cele mai bune soluții pentru remedierea calității solurilor din zonele foste miniere în județele Timiș și Caraș-Severin, cu posibilitatea ca procedeul să fie recomandat pentru mai multe zone în care exploatările de minereu metalifer au fost sistate, dar efectele poluării sunt încă resimțite puternic.

În urma activităţilor de exploatare minieră au rămas pe suprafeţe întinse iazuri de decantare, halde de steril de mină, iar în mediul subteran apele care străbat galeriile de mină existente ies la suprafaţă. Metalele grele sunt prezente astfel în toţi factorii de mediu din acest areal și afectează semnificativ ecosistemele locale si sănătatea umană.

Din acest motiv în cadrul proiectului s-au efectuat studii de depoluare a solului prin bioremediere, cu ajutorul a două plante bioindicator Hordeum vulgare L-Hordeum hexastihon L (orz) şi Silphium perfoliatum (planta cupă). Probele de sol prelevate provin din exploatǎrile miniere de minereu metalifer (4 zone). Probele de sol au fost aşezate în vase de vegetaţie împreună cu plantele bioindicator. În timpul vegetaţiei s-au efectuat măsurători biometrice. Dupǎ încheierea perioadei de vegetaţie, plantele au fost separate şi uscate la temperatura camerei. Plantele uscate au fost separate în rǎdǎcinǎ şi tulpinǎ şi apoi calcinate. Probele de sol şi cenuşă au fost mineralizate, determinându-se conţinutul de metale grele prin spectrometrie de absorbție atomică. S-au efectuat două cultivări succesive.

Absorbţia diferitelor metale grele, din soluţia solului sau extraradicular, este selectivă pentru majoritatea speciilor de plante cultivate. Acumularea în plante a metalelor grele depinde, în principal de concentraţia acestora în soluţia solului, de interacţiunile dintre aceste elemente şi nu în ultimul rând de rolul lor fiziologic. Pentru a stabili caracteristicile procesului de bioremediere, s-a urmărit variaţia conţinutului de metale grele din plantă, în urma procesului de acumulare.