„Îmbrățișarea unui stil de viață sănătos este elementul cheie în orice strategie de prevenție individuală și populațională”

Interviu cu dr. Daniel Duda-Seiman, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara

• Efectele poluării solurilor asupra sănătății sunt mai puțin percepute la nivel public, comparativ cu poluarea apei sau cea a aerului. Puteți enumera câteva aspecte asupra cărora atenția noastră ar trebui să fie sporită?
• Există o relație bidirecțională între om ca entitate și, respectiv, populație și mediul înconjurător, în speță, solul. Solul reprezintă o sursă importantă de nutrienți ce îi regăsim în resursele alimentare, dar și de substanțe ce se regăsesc în diverse preparate farmaceutice, cum sunt antibioticele. Există o răspândire neomogenă a conținutului de elemente chimice sau substanțe chimice în sol, în funcție de aglomerările urbane, industrializare, etc. În anul 400 î.C., Hipocrate a publicat o listă a unor aspecte ce ar trebui cuprinse în cadrul unei evaluări medicale corecte, incluzând caracteristicile pământului/solului unde trăiește pacientul, ca şi influență esențială asupra stării de sănătate. Cu toate acestea, abia la începutul secolului XX a fost acceptată ideea influenței solului asupra stării de sănătate. Plantele absorb numeroase elemente din sol, cu roluri importante în evoluția lor. Astfel, se diferențiază următoarele categorii de metale ce se găsesc în sol:

a) Metale esențiale, pentru parcurgerea întregului ciclu de viață:

• • Micronutrienți: fier, mangan, molibden, cupru, zinc, nichel
  • Cu efecte stimulatoare asupra creșterii plantelor: argint, aur, cobalt, aluminiu

b) Cu efecte toxice, chiar și în concentrații scăzute: arsenic, cadmiu, crom, mercur, plumb

Sunt trei căi posibile de expunere a omului la materiale/elementele din sol:

• • Ingestie (înghițire propriu-zisă) voluntară sau involuntară
  • Respirație: prin inhalarea prafului sau a pulberilor din sol
  • Absorbția sau penetrarea la nivelul tegumentelor și mucoaselor

Plumbul este probabil cel mai larg răspândit contaminant al solului,

provenind din diverse surse (benzină cu plumb, vopsea pe bază de plumb, exploatare și topire de plumb și alte activități industriale). În funcție de tipul și nivelul expunerii la produși cu plumb, omul poate simți de la simple dureri musculare, oboseală, tulburări de atenție și de concentrare, până la forme severe de toxicitate ce îmbracă diverse forme clinice (dureri abdominale de intensitate mare – colica saturnină; afectare neurologică și comă). De asemenea, plumbul a fost clasificat ca un posibil carcinogen.

Mercurul este deseori un produs secundar al proceselor industriale, precum arderea cărbunelui, iar mercurul vaporizat pătrunde în sol și ape, fiind o sursă importantă de aport, atât pentru oameni, cât si pentru animale și plante. Prezentarea clinică a intoxicației cu mercur este diversă și graduală, în funcție de nivelul expunerii, continuitatea expunerii, vârstă. Pot să apară greață, vărsături, gust metalic, anxietate, tulburări neuro-senzitive și motorii, slăbiciune musculară. La adulți poate determina tulburări de fertilitate. Este important de subliniat că expunerea cronică la mercur afectează creșterea copiilor, precum și maturizarea sistemului nervos. Impactul asupra fătului este covârșitor, de la malformații până la oprirea evoluției sarcinii.

• Grija pentru sănătatea publică a devenit o preocupare prioritară în condițiile în care noua criză globală este legată de sănătate. Cum putem translata interesul pentru soluțiile imediate de prevenție a îmbolnăvirilor către probleme ce țin de soluții sustenabile în domeniul asigurării sănătății populației?
• În orice societate și în orice sistem sanitar, prevenția este regula de aur pentru a asigura un model optim de sănătate publică, indiferent că vorbim de boli cardiovasculare, metabolice, neoplazice, infecțioase etc. Soluțiile imediate sunt extrem de importante pentru rezolvarea unei situații acute (de exemplu izolare, carantinare). Rezultatul scontat este creșterea numărului de cazuri evitabile (a celor care nu fac boala). Însă, pentru a fi sănătoși pe termen lung trebuie să învățăm, să înțelegem care sunt piesele în puzzle și să le așezăm în ordinea lor firească. Conștientizarea riscului pentru o boală anume stă la baza învățării: ce este boala respectivă, care sunt factorii de risc, factorii declanșatori, factorii cauzali, modalitatea de răspândire în populație dacă este vorba de o boală contagioasă. Și de aici decurg strategiile logice de prevenție, expuse la nivel populațional într-o manieră clară, coerentă și susținută. Și să nu uităm că noi, adulții, trebuie să le imprimăm copiilor noștri, prin joc, prin povești, acele comportamente care să le confere siguranță, păstrarea unei stări optime de sănătate, iar pe termen lung, aceste gesturi stau la baza dezvoltării unei generații de adulți responsabili.
• Din preocupările dumneavoastră privind prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de poluare, care ar fi câteva „lecții învățate”, care pot fi transmise comunităților locale din zonele miniere sau foste miniere?
• Îmbrățișarea unui stil de viață sănătos (dietă, mișcare, renunțarea la fumat, respectarea orelor de odihnă) este elementul cheie în orice strategie de prevenție individuală și populațională. Apoi, agenții economici în industria minieră trebuie să implementeze toate standardele de protecție a muncii și de protejare a mediului. Soluția pe termen lung este ca agențiile de mediu să inițieze programe comune cu institutele de cercetare și universitățile pentru dezvoltarea și implementarea tehnicilor și tehnologiilor de combatere a poluării, dar și de regenerare și însănătoșire a mediului înconjurător.

 

Mariana Cernicova-Bucă

Joi, 20 februarie 2020 Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile (ICER) din Timișoara a găzduit un nou atelier de lucru în cadrul proiectului „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere” (“Forming of network for enhancing environmental protection from pollutants of mining cross border […]